Archive for December, 2006

NU!!! Vreau sa-mi traiesc viata pe care o am…sa sufar pentru ce pierd si sa ma bucur pentru ce castig, sa gandesc asa cum o fac eu, sa simt asa cum o fac si sa am alaturi persoanele pe care le am, asa cum sunt ele.
Fiecare are viata lui, cum si-a facut-o sau cum a fost facuta…si fiecare invata ceva diferit zilnic. Asta vreau si eu sa fac. Vreau sa plang acum pentru ce mi s-a intamplat si vreau sa rad maine pt ceva. Si o sa mai plang pt multe chestii si o sa mai fiu daramata, si o sa fiu depresiva si trista…dar o sa fiu si fericita.
Asta vreau sa traiesc.

Draga Mos Craciun,

Nu ti-am scris niciodata pana acum pentru ca atunci cand eram mica i-am prins pe parintii mei cum puneau cadouri sub brad…si am aflat ca tu nu existi…sau existi si in anul ala ai fost bolnavior si te-au ajutat parintii din toata lumea sa duci cadourile copiilor? Eu nu mai sunt copil…sau poate sunt, depinde cum o iei, te uiti la varsta sau la minte? Ei, daca te uiti la minte atunci iti voi trimite si eu lista cu tot ce vreau, poate macar unele din lucrurile astea vor ajunge de Craciun sub bradutul meu ( si daca n-o sa am bradut ce faci? unde le pui? Mie de asta imi place mai mult de Mos Nicolae…ca pantofiori gaseste oricand…sau si papucei…dar imi place si de tine sau o sa-mi placa daca imi umpli si mie anul asta bradul cu cadouri). Lista mea este scurta…dar mare…eu vreau calitati in primul rand…si apoi cantitati…Imi doresc sa-mi pui sub brad o cutiuta mica mica rosie cu fundita in care sa gasesc prietenia, in care sa gasesc sentimentele ce mi-au fost furate, sa gasesc prietenii pe care i-am pierdut si de care-mi este atat de dor. Mai vreau o cutiuta micuta micuta albastra in care sa-mi pui o inima noua, a mea este zgariata, cu bucatele lipsa si doare mereu…vreau una noua care sa straluceasca si care sa nu se mai strice asa repede. Sa mai pui sub bradut o cutiuta roz in care sa pui multa sanatate pentru mine si pentru familia mea, pentru prietenii ce mi-au mai ramas si pentru toate persoanele care se gandesc macar o secunda la mine. Neaparat mai trebuie sa-mi aduci si o cutie mai maricica verde in care sa-mi pui speranta pe care am pierdut-o, sa-mi pui acolo noroc si speranta ca sa am zile mai bune si numai bune. Daca se mai poate, Mos Craciun, as mai vrea si o cutie galbena in care sa gasesc o alta cutie neagra in care sa pot sa arunc ura, durerea, supararea, tristetea, lacrimile si suferinta si sa le inchid acolo pentru totdeauna.
Am fost cuminte tot anul…mi-am ajutat prietenii, am invatat, mi-am ajutat parintii si pe toata lumea care a avut nevoie de mine. Am fost ascultatoare si cred ca merit ca macar de anul asta sa gasesc toate aceste cutii sub brad.
Te pup Mos Craciun, sa ai un zbor linistit si sper sa iti ajunga o noapte pentru a-i face fericiti pe toti copii din lume.

Ps: Am uitat sa-ti spun ca mai vreau un laptop, cateva obiective L, niste filtre, multe haine, ski-uri, clapari, costum de ski, un telefon mobil (sau poate doua ca am doua numere de tel) si un Ipod.

Te pup Mosule

Dragostea a intrebat intr-o zi prietenia “tu de ce mai existi daca sunt eu?”, prietenia a raspuns “ca sa aduc un zambet acolo unde tu lasi lacrimi”.
Prietenii sunt buni atunci cand plangi si ai nevoie de cineva care sa-ti spuna ca totul va fi bine, ei sunt buni ca atunci cand te plictisesti sa poti sa-i suni si sa incerce sa te distreze, mai sunt buni si ca atunci cand esti trist, suparat, saturat de viata, deprimat sa fie langa tine si sa-ti arate ce frumoasa este viata…dar tot prietenii sunt cei care-ti intorc spatele atunci cand nu mai au nevoie de tine, sa nu te mai sune atunci cand au pe cine sa sune, sa nu te mai salute atunci cand saluta pe altii, sa uite cu totul de tine atunci cand au o persoana langa ei care le ofera totul…si apoi tot ei sa se intoarca cu coada intre picioare atunci cand nu mai au la cine sa apeleze si ai ramas tu…tu cel care mereu ii ajutai, mereu ii ascultai, mereu sareai cand aveau nevoie de tine…doar tu…