Un text cenzurat

Primul text de pe acest blog a fost scris la data de 9.05.2005…Daca stau acum si recitesc acele texte nu pot sa nu ma gandesc la cat de libera eram in exprimare, la cum scriam doar ce simteam, exact ce gandeam in acele momente fara sa ma cenzurez, fara sa ma gandesc ca poate cineva ma va judeca pentru parerile mele, ma va contrazice sau poate unii se vor supara pentru ca se vor regasii in cea ce scriu.

Acum…e mult mai greu. Incep sa scriu ceva si apoi ma gandesc la oamenii care citesc…si sunt uimita ca pe acest blog intra atat tineri de liceu, persoane de varsta mea…si chiar persoane de varsta parintilor mei…la bunici inca n-am ajuns .

Scriu, sterg…iarasi scriu…si sterg. Pentru ca nu mai simt ca este locul meu in care sa-mi exprim sentimentele, trairile, gandurile…este locul in care intra nenumarati oameni, de diferite varste si din diferite categorii sociale care citesc, isi fac o parere si asta ma sperie. Poate am greseli, poate folosesc cuvinte dure sau injuraturi…trebuie sa imi verific de 10 ori fiecare cuvant folosit…si nu pot sa fac asta, pentru ca as ajunge sa sterg fiecare text si sa postez doar imagini, asa cum am facut in ultima perioada.

Imi place sa citesc textele de acum 3 ani, imi place sa-mi amintesc de acele vremuri, de pasiunea mea pentru fotografie…dar si pentru scris. In acea perioada mi s-a propus chiar sa-mi public trairile…dar am refuzat. Cred ca aceiasi teama de acum, m-a cuprins si atunci…oare cine citeste? oare ce gandesc? oare ma judeca?

Am vrut sa scriu un text despre ce simt acum, despre ce traiesc acum…dar autocenzura si-a spus cuvantul si de data asta si am ajuns sa vorbesc aiurea si total pe langa subiectul pe care vroiam sa-l abordez…poate e gresit spus “abordez”…nu stiu…vroiam sa ma descarc si sa incerc sa inteleg unele lucruri care se petrec in viata noastra, dar nu pot.

Poate cu timpul voi ajunge sa scriu iar ce simt, ce cred si sa nu ma intereseze parerea celorlalti…sau poate autocenzura asta tine de maturitate? nu cred…tocmai ca observ in jurul meu ca foarte multi oameni isi blocheaza sentimentele, isi blocheaza cuvintele… dar mai ales exprimarea sentimentelor si a gandurilor a devenit o raritate…